Bucataria lui Cortazar bucătăria lui Cortazar: februarie 2014 | Recenzii muzica, film si altele

Pagini

duminică, 23 februarie 2014

Bonobo, la Electric Castle - Bonțida

Din fericire, nu e DJ Set, va veni cu toate conservele de pateu, pește și mazăre, sertare cu tacâmuri și alte caserole, adică instrumentele la care se pricepe cel mai bine. Și bass-ul. Sperăm și la o voce pe măsură. Muzica bună se trage din maimuță.


Bonobo, Live set - Electric Castle, 21 Iun 2014.

joi, 6 februarie 2014

WC latte

Nevoile fiziologice ne-au îndeplinit visul de 6 luni de a intra în cafeneaua vieneză cu pricina. La intrare se află două ghivece în care sunt înfipți doi brăduleți uscați, deloc primitori. La deschidere, ușa lovește niște tubulețe feng shui ce anunță sosirea noilor clienți, pe care mulți le agață prin balcoane. Culorile predominante din încăpere sunt roșu crăciunesc și alb crăciunesc. Pe rafturi sunt așezate pachete de ceai, cafele, bomboane de sărbători nevândute, cutii cu ciocolată, lumânări decorative, din care unele aprinse, cești și farfurioare de vânzare, câteva postere înrămate deghizate în tablouri, dar și câteva inscripții dedicate lui Mozart: "The Master", "The King", și "Onorăm comenzi pentru nuntă."

Fiind presați de urgențele amintite la început, ne-am așezat la cea mai apropiată masă de pult și intrare, tocmai pentru a câștiga timp și pentru a întreba care este drumul salvării. Între timp, am tras cu ochiul. În cea de-a doua încăpere se aflau măsuțe așezate la un metru una față de alta; se mai puteau ghici un pian ascuns, aranjamente florale din plastic, oglinzi ondulate, portrete și scene de curți regale, draperii groase și un cuplu, din care jumătate rocker. 

Pe fundal, o vioară fredona Mozart și te invita să ghicești numărul ópusului. Cumva, atmosfera generală te făcea să te simți vinovat la o eventuală conversație dusă pe un ton normal, de cameră. Toată lumea vorbea în șoaptă, de parcă se afla la o recepție sau la spovedanie, lucru ce m-a contrariat și mai tare.

La trei minute după ce am intrat și la unul după ce am comandat, vezicile au plesnit:
- Nu vă supărați, baia... unde vine exact?
Și, pe un ton neadaptat, de parcă întrebasem în ce cameră doarme Mozart, răspunsul a venit din poignet:
-Ah, baie?!... Dar noi nu avem baie.