Bucataria lui Cortazar bucătăria lui Cortazar: octombrie 2014 | Recenzii muzica, film si altele

Pagini

duminică, 5 octombrie 2014

Amatorisme

Deși cu greu trebuie să admit că ziarul Gândul, ziar condus și girat cu credibilitatea lui Cristian Tudor Popescu, rămâne cea mai decentă publicație din întreaga ofertă mass-media din România, remarc zilele acestea o înjosire, o neglijare, o abordare naivă a datoriei de jurnalist a celor care formează publicația online cu pricina.

Mai exact, observ că ziarul infiltrează persoane printre susținătorii anumitor candidați care să ia interviuri în special cetățenilor cu un portret nesigur, tocmai pentru a scoate în evidență sincope de judecată, bâlbe, incultură, amoruri electorale, delir.

Nu înțeleg care e intenția, și dacă e una, nu știu la ce ar putea ajuta un asemenea demers. A, dacă e doar așa să ne 'simtem' bine, am înțeles, urmând să încetez a mai parcurge ziarul. Dacă totuși există un scop în asta, abia aștept să îl descopăr.

Mulți dintre noi știm cam din ce aluat e făcut poporul ăsta, însă nu consider că e cazul să evidențiem la nesfârșit aceleași portrete în care descoperim confuzii primare ale simpatizanților purtători de pancarde veniți de prin zone defavorizate pe un sendviș și o umbrelă și care nu cunosc prenumele celui pe care au venit să-l susțină.

E prea puțin, motiv pentru care voi parcurge presa locală ceva mai rar în perioada asta, lăsându-mă furat doar de breaking news-uri.

Bineînțeles că asta nu e singura stângăcie a celor de la Gândul. Mai nou, am observat că ni se oferă subiecte de genul 'Vezi câți bani, câte terenuri și mașini au candidații'. Nu pot să cad pradă nici unor astfel de curiozități. De ce? Tocmai fiindcă observ că poporului ăstuia i-a rămas sensibilitatea de a contoriza averea vecinului. Și ce dacă au bani, case și terenuri?

A, că sunt dobândite în mod suspect, da, lucrul ăsta merită atenție și, la nevoie, anchetă jurnalistică (pe lângă cea juridică), însă simpla fluturare a declarațiilor de avere, promovată ca dezvăluire ce ar trebui să stârnească ignoranță sau scârbă din partea alegătorilor mi se pare de domeniul amatorismului cronic. A, da, iar chestia asta că politicianul trebuie să fie sărac mă scoate din minți, la rându-i. Nu mai argumentez de ce că mă apucă sila.