Bucataria lui Cortazar Arturo Vidal | Recenzii muzica, film si altele

Pagini

miercuri, 12 aprilie 2017

Arturo Vidal

"Începem cu meciul și pe urmă cu cancanul, da?" - Reghecampf, înainte conferinței de presă. E pauză la Bayern Munchen - Real Madrid, sferturi de finală UEFA Champions League și nu mă pot abține să nu scriu următoarele. Urmăresc UCL de pe la 14 ani, și rar mi-a fost dat să urmăresc un sezon atât de spectaculos ca cel actual, 2016-2017: 8 goluri la City - Monaco în tur, cu răsturnări de situație, romanul încă neîncheiat Leicester, etc.

Am tot insistat în jurul meu cu acest sezon până la meciul Barcelona - PSG, când Deniz Aytekin a făcut un gest simbolic catalanilor: un loc în sferturile UCL.

Cu siguranță încă se fac blaturi în UCL, iar dacă nu, presiunea pariurilor e prea mare pentru a putea urmări meciuri pe bune.

Cum ziceam, urmăream Bayern - Real, total dezinteresat, ba chiar trăgând cu ochiul mai mult decât privindu-l. În plus, am antipatii pentru ambele echipe. Indiferent de scor, nu poți considera victoria vreuneia dintre cele două echipe o surpriză, decât, poate, un rezultat terminat la o diferență mare de goluri.

Dar a venit minutul 44, când mi s-a dat să văd singurul gest de fair-play pe care l-am văzut într-un meci cu o asemenea miză. Carvajal respinge șutul lui Ribery cu umărul în careu, iar 3 aribtrii văd henț și dictează penalty.

Mă bucurasem să văd că meciul are o regie excepțională, asemenea campionatului din Spania, arătând, pe alocuri, gesturi în slow-motion ale jucătorilor și antrenorilor ulterior anumitor faze decisive.

Dar a mai existat în acest minut 44 și o secundă (sau nanosecundă, cum ar zice Cărtărescu) în care regizorul ni-i arată pe Ribery și Carvajal, ambii cu spatele, din ale căror gesticulații se putea deduce faptul că Ribery nu era de acord cu penaltyul.

Iar acum prim plan pe Vidal, care e în fața dublei și care înaintea executării ridică brațul sus, arătând parcă locul unde va da. Mingea merge 2 metri deasupra transversalei, moment în care... mă pun și mărturiresc acestea.

Știu, știm, Vidal, că intenționat ai ratat, așa cum și oficialii BM s-au prins de ce ai făcut, mai puțin probabil suporterii.

Arbitrul fluieră sfârșitul reprizei, iar camera merge din nou pe Vidal care simulează... regretul de a fi ratat penaltyul.

Contrast: Îmi vine în minte Robbie Fowler care simulase un fault în careu și care a fugit deîndată la arbitru, cerându-i să nu dea penalty pentru Liverpool. Nu l-a convins, la fel cum nu și-a putut convinge coechipierul să rateze penaltyul.

"Te gândești la Euro (n.m. - Campionatul European din Franța) ?", întrebă reporterul pe Tamaș. "Eu mă gândesc doar la dolari."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu